10 septembrie 2012

ILUZII – continuare

     M-am uitat pe statistica oferită de blog și am rămas surprins de numărul de vizualizări la postarea ILUZII, din 25 august a.c. Acest lucru m-a determinat să mai adaug câteva, pe care le consider la fel de interesante.

Iluzia Muller-Lyer

iluzia Muller-Lyer

    Cele două linii negre orizontale sunt de aceiași lungime, dar cea de jos pare a fi mult mai lungă decât cea de sus, datorita “mustăților” atașate (măsurați cu o riglă pentru verificare).
     Alte variante ale acestei iluzii:


    Segmentele AB și CD sunt egale ca lungime.




    Cele două blaturi de masă sunt de aceeași dimensiune.

    Psihologii au încercat să susțină teoria că iluzia Muller-Lyer este cauzată de experiențele noastre cu colțuri interioare și exterioare. Arătând iluzia unui trib african, care a trăit în colibe circulare și nu a avut, prin urmare, experiențe perceptuale despre colțuri, membrii tribului nu au putut să fie păcăliți. Acest experiment a sprijinit teoria "experienței cu colțuri", psihologii motivând că aceasta este explicația iluziei.

    Un alt studiu a încercat să combată teoria. El s-a referit la un om care a fost complet orb (cu excepția sensibilitații la lumină) de la vârsta de 3 ani de. Recent, acest om a primit un transplant de cornee, care a fost un succes. Studiile au arătat că el prezintă o sensibilitate normală la iluzia Muller-Lyer. Această constatare sugerează că iluzia Muller-Lyer nu depinde de procesele asociate cu percepția de adâncime.
    Trebuie remarcat faptul că atât studiul "tribul african" cât şi studiul "omul orb" sunt studii experimentale, astfel încât repartizarea este aleatorie (la întâmplare).

Iluzia Troxler (dispariției)

iluzia Troxler

    Atunci când privitorii se apropie de imagine și focalizează centrul ei (punctul galben) pentru câteva zeci de secunde, licuricii de lumină albastră par să dispară (să se stingă).

    Este o iluzie optică descoperită de Ignaz Paul Vital Troxler în 1804, cunoscută și sub denumirea de efectul Troxler. Iluzia Troxler este un fenomen de percepție vizuală. Ochii se "obişnuiesc" cu imaginea, așa cum se întâmplă și atunci când ții un obiect mult timp în mână. La un moment dat, vei uita de el.
    Priviți cele două imagini de mai jos. In prima, fixați punctul negru și imaginea verzuie din jur o să înceapă să dispară. In cazul celei de-a doua imagini, toate culorile vor dispărea după ce le veți fixa cu privirea pentru câteva secunde (peste 10-15).





Iluzia Munker

iluzia Munker

    Dreptunghiurile portocaliu și roșu ce apar în rândul de sus sunt de aceiași culoare: roșu. Dreptunghiurile verzui (galben-verde) și verde (verde-albastru) afișate în rândul de jos sunt aceiași culoare: verde. Iluzia Munker se bazează pe efectul cromatic de „alb”.

16

    Cele două dreptunghiuri gri, de nuanțe (intensități) diferite, au exact aceiași culoare, însă par diferite în funcție de cum sunt plasate. Mai este cunoscută sub numele de iluzia albă.
    Vă mai prezint câteva în continuare, zic eu mai deosebite.


    Toate inimioarele au aceiași culoare: galben.


    Cercurile de culoare albă par că sunt nişte sori care strălucesc.


    Cercurile intermediare, indicate prin săgeți în cele două imagini, au exact aceiași culoare, dar par diferite.


    Toate broscuțele din imagine sunt de culoare albastru, chiar dacă unele par a fi de culoare verde.


    Inimioarele au toate culoarea gri; unele dintre ele par să fie de un galben pal.

Răspândirea culorii (neon)

raspandirea culorii

    Atunci când intersecțiile unei grile cu linii negre pe fundal alb sunt înlocuite cu cruci de culoare (roșu, verde, albastru), culoarea pare să fie în fundal, în forma unui cerculeț.

Iluzia marginii (bordurii)

iluzia bordurii

    Atunci când o imagine întunecată și o imagine luminoasă sunt conectate între ele prin nuanțe graduale, marginea (bordura) întregii imagini pare să fie mai închisă către cea întunecată și mai deschisă către cea luminoasă.

Iluzia Bergen

iluzia Bergen

    Puncte negre par că sclipesc în intersecțiile (crucile) albe.

Iluzia Ehrenstein

iluziaEhrenstein

    Cercurile iluzorii care par a fi mai luminoase decât fundalul (deși ele sunt de aceiași luminiscență) la intersecția liniilor negre.
    Alte exemple:


    Cercuri iluzorii care par a fi mai luminoase decât fundalul la intersecția liniilor negre sau viceversa.


    Marginile unui patrat perfect situat deasupra unor cercuri concentrice par a fi curbate.

Iluzia Fick

iluzia Fick
    Linia verticală și linia orizontală sunt de aceiași lungime, dar linia verticală pare a fi mai lungă.

Pătratul Helmholtz

patratul Helmholt
    Partea verticală a unui pătrat pare a fi mai mare ca lungime decât partea orizontală atunci când suprafața lui este umplută cu o grilă orizontală și vice-versa.

    Materialele imprimate cu dungi orizontale creează iluzia optică a unei siluete mult mai subțiri  deși această calitate era atribuită materialelor cu dungi verticale - susțin mai mule studii realizate în ultimii ani. Experimentele au relevat faptul că, dintre două femei, de aceeași greutate și cu aceiași constituție, cea îmbrăcată cu o rochie cu dungi orizontale părea mai slabă. Studiile s-au bazat pe iluzia optică Helmholtz, creată de omul de știință Hermann von Helmholtz în secolul XIX. S-a mai dovedit că negrul creează și iluzia unei siluete mult mai subțiri  “E bine să purtăm negru. Știm că un cerc negru pe un fundal alb pare mai mic decât un cerc alb desenat pe un fundal negru”, explică cercetătorii.

Iluzia Ponzo


       iluzia Ponzo                      iluzia Ponzo 1


    Cele două linii orizontale sunt de aceiași lungime, dar cea de sus pare a fi mai lungă decât cea de jos.

    Această iluzie a fost arătată pentru prima oară în 1913 de psihologul italian Mario Ponzo. Acesta a sugerat că în toate cazurile creierul uman interpretează mărimea obiectelor în funcție de fundal, prin comparație și că din această cauză uneori se poate înșela.

    Una dintre explicații pentru iluzia Ponzo este "ipoteza perspectivei", care prevede că perspectiva (inclusiv cea din figură) este evident produsă de liniile convergente, care de obicei sunt asociate cu distanța - cele două linii oblice par să conveargă spre orizont. O altă explicație este „ipoteza efectului de cadru”, care spune că diferența de separare sau decalajul dintre liniile orizontale și liniile de încadrare convergente poate determina, sau cel puțin să contribuie, la amploarea denaturării.
    Această iluzie este mult mai interesantă atunci când este transpusă în imagini:


    Cele trei fetițe sunt de aceiași înălțime (aproximativ 3 cm, dacă măsurați cu rigla).


    Cei doi bărbați indicați prin săgeți au aceiași înălțime.

Iluzia Poggendorff
iluzia Poggendorff
    Cele două segmente oblice sunt aliniate pe o linie dreaptă, dar cel din dreapta pare să fie mai sus. O altă variantă:
iluzia Poggendroff1
    Dacă două linii oblice sunt acoperite într-o anumită zonă de un dreptunghi gri, linia albastră pare că este una și aceiași cu cea neagra, în locul celei roșii.

Iluzia contrastului

iluzia contrastului

    Bara orizontală gri este de aceiași culoare (nuanță) pe toată lungimea ei.

Pătrate perfecte (variante ale iluziei Hering)

patrate perfecte

    Cele trei pătrate de culoare albastru sunt perfecte, chiar dacă nu le vedem așa. Si următoarele sunt de asemenea perfecte.

patrate perfecte 1

Iluzia Wundt


    A fost descrisă pentru prima dată de către psihologul german Wilhem Wundt pe la începutul secolului 19. Cele două linii verticale nu par a fi drepte, ci arcuite spre interior. Distorsiunea este provocata de liniile ce pornesc din punctele laterale. Este de fapt inversul iluziei Hering.

Iluzia culorii

iluzia culorii

    Dacă vă uitați la punctul negru din dreapta jos, bara gri care se mișca o veți vedea de culoare albastru deschis. Încercați, nu-i glumă!

Iluzia umbrei (altă variantă)

iluzia-zilei

    La prima vedere, partea de jos pare mai deschisă la culoare decât cea de deasupra. Dacă puneți de exemplu, un creion la mijloc, între cele două suprafețe, veți vedea că sunt identice ca nuanță (culoare).

Numărați barele in partea stânga si in partea dreapta a imaginii

51

53

55

54

    Nu se obține același număr. Numărați și cărămizile pe lateral și la mijlocul imaginii.

50

Alte variații la iluzia Scara nesfârșită

scara nesfarsita 2

scara nesfarsita 1

 
scara nesfarsita 3

Alte exemple de obiecte imposibile

obiecte imposibile 1

obiecte imposibile 2

obiecte imposibile 3

obiecte imposibile 4

obiecte imposibile 5

obiecte imposibile 6

obiecte imposibile 7

obiecte imposibile 8
 
     La final, alte variații de imagini mișcătoare sau mai bine zis care par că se mișcă. Atunci când te uiți fix la orice punct, se va opri din mișcare. Această iluzie puternică este derivată din interacțiunea dintre contrastele de culoare și pozițiile umbrelor în cadrul imaginii.

1

11

12

20

21

22

23

18

19

15

17

14

    La final, o rugăminte: spuneți culorile înscrise pe panou (nu le citiți).

30
___________________________________________________________________________________________________

      Citiți neapărat și :
___________________________________________________________________________________________________       
By Dan Caragea; Constanta; Romania

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu