Batista roșie

   O batistă magică care dispare și apoi apare din locuri neînchipuite. Spectacolul oferit de Ursula Martinez, intitulat „Magic Striptease”.

   Acest video conține nuditate și nu este destinat copiilor.

FUMĂTORI - STATISTICĂ LA NIVEL MONDIAL

     Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, celebrată pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății a publicat mai multe date statistice relevante. La o populație globală de peste 7,5 miliarde de oameni, numărul de fumători este estimat la aproximativ 1 miliard de persoane. Tutunul este o industrie care generează o cifră de afaceri anuală la nivel mondial de circa 700 de miliarde de dolari și fumatul a făcut mai multe victime în secolul trecut (100 de milioane) decât cele două războaie mondiale la un loc.

     În fiecare minut, în întreaga lume, aproape 11 milioane de fumători își aprind o țigară și 12 persoane mor numai din cauza fumatului. Fumatul (activ și pasiv) ucide în total peste 7 milioane de oameni în fiecare an. În fiecare an, fumătorii consumă aproximativ 5.700 de miliarde de țigări. Mucurile de țigară rezultate au o greutate totală de aproape 1 milion de tone și au devenit cele mai răspândite deșeuri de pe plaje. Suprafața totală folosită pentru cultivarea tutunului este de 4,3 milioane de hectare.

     China este cel mai mare producător mondial de tutun, pe teritoriul său realizându-se 40% din producția globală. Poate de aceea, în China, țară cu peste 1,3 miliarde de locuitori, se găsesc cei mai mulți fumători din lume: 315 milioane de fumători, potrivit unui raport publicat de OMS în 2017. Totodată, mai mult de o treime din totalul țigărilor care sunt fumate în lume provin din China.

     Aproximativ 80% din totalul fumătorilor din lumea întreagă trăiesc în țări cu venituri mici și medii, iar 226 de milioane dintre fumători sunt incluși în categoria persoanelor sărace. Fumatul costă tare scump: absoarbe aproximativ 6% din cheltuielile mondiale pentru sănătate și 2% din PIB-ul global. Politicile anti-fumat și apariția țigărilor electronice au determinat o scădere a numărului de fumători în mai multe țări dezvoltate, dar consumul de tutun a crescut considerabil în țările cu venituri medii și mici.

     Tot cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, Eurostat a publicat date care arată că, în 2016, în UE au fost produse peste 527 de miliarde de țigări, cu 36 de miliarde de mai puțin față de 2015 și cu aproape 300 de miliarde sub producția înregistrată în urmă cu zece ani. Valoarea producției de țigări este estimată la 6,2 miliarde de euro și a reprezentat echivalentul a 1.000 de țigări (50 de pachete a 20 de țigări) per locuitor.

     Germania a produs 168 de miliarde de țigări (32% din totalul UE), Polonia 99 de miliarde de țigări (19%) și România 77 de miliarde de țigări (15%). Sunt urmate de Grecia (31 de miliarde de țigări), Portugalia (27 de miliarde) și Bulgaria (21 de miliarde).

MORȚI ÎN ACCIDENTE RUTIERE (STATISTICĂ)

     Drumurile europene rămân în continuare cele mai sigure din lume. În anul 2017, în UE s-au înregistrat 49 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, față de 174 de decese la un milion la nivel global, arată raportul Comisiei Europene publicat pe 10 aprilie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, circa 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an pe drumurile lumii, dar numai 25.300 de persoane și-au pierdut viața în UE anul trecut.

     Cu toate că în Uniunea Europeană s-au înregistrat progrese impresionante în deceniile anterioare, rata de progres a stagnat în 2014 și 2015, iar numărul de morți în accidente rutiere s-a redus cu numai 2% în 2016 și în 2017. Chiar dacă încă este afișat un anumit optimism, va fi foarte dificil pentru UE să-și atingă obiectivul ambițios de reducere la jumătate a numărului de decese rutiere până în 2020, față de anul 2010. Sunt necesare eforturi suplimentare din partea tuturor „forțelor” pentru a îmbunătăți siguranța rutieră.

     Comisia Europeană estimează că, în fiecare an, pe drumurile europene sunt rănite grav circa 135.000 de persoane, majoritatea fiind utilizatori vulnerabili, adică pietoni, bicicliști și motocicliști, în special în marile orașe. Persoanele care suferă răni grave, cu consecințe care le pot schimbă viața, sunt costisitoare pentru societate din cauza necesităților de reabilitare îndelungată și a nevoilor de asistență medicală.

     Din nefericire, România este pe primul loc la acest indicator anul trecut, cu 98 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, urmată îndeaproape de Bulgaria cu 96. Majoritatea statelor membre a avut o rată a mortalității rutiere mai mică de 60 de decese la un milion de locuitori, iar opt dintre ele sunt sub 40: Suedia (25), Regatul Unit (27), Olanda (31), Danemarca etc. Cu toate că numărul de morți în accidente rutiere în UE s-a redus în perioada 2016-2017 cu numai 2%, unele țări au înregistrat progrese mult mai mari, de exemplu Estonia cu o reducere de 32% și Slovenia cu 20%.

     În ansamblu, 8% din numărul accidentelor rutiere soldate cu morți în 2017 au avut loc pe autostrăzi, 55% pe drumurile rurale și 37% în zonele urbane. Utilizatorii vulnerabili au reprezentat aproape jumătate din victime: 21% au fost pietoni, 14% motocicliști, 8% bicicliști și 3% conducători de mopede. Tinerii sunt mult mai susceptibili de a fi victime ale accidentelor rutiere, aproape 14% dintre persoanele ucise pe drumurile din UE au vârste între 18 și 24 de ani, în timp ce doar 8% din întreaga populație a UE se încadrează în această categorie de vârstă. A crescut și proporția de decese în rândul persoanelor în vârstă de la 22% în 2010 la 27% în 2017.

     Declarația de la Valletta privind siguranța rutieră, aprobată la conferință ministerială din martie 2017, indică angajamente ample din partea statelor membre, în special în ceea ce privește leziunile grave, pentru un nou obiectiv de reducere cu 50% între anii 2020 și 2030. Comisia lucrează acum la un nou cadru ambițios privind politica în domeniul siguranței rutiere pentru perioada 2020-2030. Obiectivul este de a răspunde mai bine noilor provocări, concentrându-se pe o cooperare mai strânsă între toți factorii din domeniul siguranței rutiere, o mai bună monitorizare și o finanțare adecvată.

     La final, o altă statistică comparativă pentru perioada 2007 - 2016:

Sursa: Europa.eu/

PĂDURILE OCUPĂ 42% DIN SUPRAFAȚA UE

     Pădurile și terenurile împădurite acoperă 182 de milioane de hectare în Uniunea Europeană, adică aproximativ 42% din suprafața totală. Altfel spus, fiecărui cetățean din UE îi revine în medie o suprafață de 0,36 hectare de pădure. Suprafața împădurită a crescut în Uniunea Europeană cu circa 1% față de anul 2012 (LUCAS). Biroul de statistică al UE, Eurostat, a publicat noile date despre pădurile europene cu ocazia celebrării Zilei internaționale a pădurilor.

     Notă: În anul 2012 Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 21 martie Ziua internațională a pădurilor cu scopul de a crește nivelul de conștientizare asupra rolului și importanței ecosistemelor forestiere, gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. ONU recomandă tuturor statelor membre să organizeze campanii susținute pentru plantarea de arbori. 

     Pădurile se întind pe cele mai mari suprafețe în Suedia (30 de milioane de hectare), Finlanda (24 de milioane de hectare) și Spania (27 de milioane de hectare). Pădurile au cel mai mare procent din teritoriul total al țării în Finlanda (71%), Suedia (66%), Slovenia (63%), Estonia (58%) și Letonia (56%). La polul opus sunt Olanda (8%), Malta (11%) și Danemarca (16%), singurele țări cu un procent sub 20%. În România pădurile și terenurile împădurite ocupă 34% din suprafața totală a țării, 19 țări membre UE au suprafețe împădurite mai mari decât noi și 9 țări sunt sub acest procent, iar terenurile împădurite reprezintă doar 1,5% din suprafață. Interesant este că datele Eurostat din Studiul cadrelor de utilizare a terenurilor și a zonei de acoperire (LUCAS) relevă o creștere de aproape 2%, față de anul 2012, a ecosistemelor forestiere în comparație cu suprafața totală a terenului în România. După relatările din media în ultimii ani am aflat că s-au defrișat suprafețe imense de pădure și atunci apare o întrebare legitimă: Oare chiar am plantat mai mult decât am defrișat în acești ani? Greu de crezut...

     Toată lumea știe că pădurile au un rol extrem de important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În anul 2014, pădurile din Uniunea Europeană au absorbit echivalentul a 433 milioane de tone de CO₂, asta înseamnă aproximativ 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, de 4.420 milioane de tone pe an. Pădurile absorb pe an aproximativ 82% din CO₂ în Suedia, 50% în Lituania, 46% în Finlanda, 45% în Slovenia și 24% în România.

eCall ESTE OBLIGATORIU PENTRU TOATE MAȘINILE NOI

     eCall este un sistem care lansează automat apeluri de urgență în caz de accident, impus de Uniunea Europeană tuturor constructorilor de autovehicule din categoriile M1 (vehicule pentru transportul de persoane care au cel mult opt locuri pe scaune, în afara locului conducătorului auto) și N1 (vehicule pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă autorizată care nu depășește 3,5 tone). Începând cu 1 aprilie 2018 (nu este nicio păcăleală!), constructorii din industria auto trebuie să aibă integrate în toate modelele și versiunile standard de autovehicule (generație nouă, model nou sau modele existente cu facelift) un dispozitiv eCall care va permite apelarea automată a serviciilor de urgență în cazul producerii unui accident, pentru ca echipajele de salvare să ajungă mai repede la locului accidentului.

     eCall înseamnă montarea unui dispozitiv echipat cu o cartelă SIM. Când senzorii și/sau airbagurile detectează producerea unui accident major, sistemul este activat automat și sună la numărul european de urgență 112.  Sistemul eCall informează operatorul uman al serviciului de urgență că este vorba despre un apel inițiat în mod automat și trimite o serie de informații esențiale despre accident: ora producerii, coordonatele GPS ale mașinii în momentul producerii accidentului, direcția de mers (foarte utilă în cazul accidentelor produse pe autostrăzi) etc. Utilitatea sa este relevantă în cazul în care șoferul și/sau pasagerii sunt inconștienți în urma producerii accidentului și nu pot apela serviciile de urgență. În plus, serviciul eCall poate fi activat și manual prin apăsarea simplă a unui buton.

     Comisia Europeană estimează că sistemul eCall va avea ca efect reducerea cu 40-50% a timpului necesar echipajelor de urgență să ajungă la locul accidentului, pentru accidentele din zonele urbane, și cu 50-60% pentru cele din afara localităților. De asemenea, estimează că se vor reduce cu 4% numărul accidentelor soldate cu victime și cu 6% numărul de răniți grav, ca urmare a intervenției mai rapide în așa-numita „oră de aur”. În comparație cu alte măsuri, tehnologia eCall nu generează costuri majore, costul dispozitivului fiind de numai 100 de euro per mașină, dar toată lumea se așteaptă să scadă pe măsură ce este folosit la scară largă.

CERERI INTERNAȚIONALE DE BREVETE

     Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale - OMPI (World Intellectual Property Organization - WIPO) și-a prezentat raportul anual pentru anul trecut anunțând că numărul de cereri internaționale de brevete a crescut cu 4,5% comparativ cu 2016, ajungând la un nivel record de 243.500 de cereri. Anul 2017 este al optulea an consecutiv de creștere pentru toate cele trei sisteme gestionate de OMPI (WIPO): sistemul internațional de brevete, sistemul internațional de mărci comerciale și sistemul internațional de proiecte industriale.

     OMPI este forumul global al serviciilor, politicilor, informațiilor și cooperării în domeniul proprietății intelectuale. Este o agenție a Națiunilor Unite înființată în 1967, auto-finanțată, recunoscută de 191 de state membre, care are misiunea de a conduce dezvoltarea unui sistem internațional de proprietate intelectuală, echilibrat și eficient, care să permită inovația și creativitatea în beneficiul tuturor. 

    SUA și-a păstrat primul loc, pe care îl ocupă de patru decenii, cu 56.524 de cereri internaționale de brevete, adică aproape un sfert din numărul de invenții din întreaga lume. Pe locul secund se situează China, cu 48.882 de cereri internaționale de brevete, în creștere cu 13,4% comparativ cu 2016, devansând pentru prima dată Japonia (cu 48.208 de cereri internaționale de brevete). Germania și Coreea de Sud au ocupat locul al patrulea și al cincilea, cu 18.982 și respectiv 15.763 de cereri. Începând din anul 2003, China este singura țară din lume care a înregistrat o creștere de peste 10% în fiecare an. În acest ritm, se estimează că va devansa SUA în următorii trei ani și va deveni cea mai mare sursă de cereri internaționale de brevete înregistrate la OMPI.

     Aproape jumătate din cererile de brevete depuse în 2017 provin din Asia (49,1%), iar circa un sfert din ele sunt din Europa (24,9%) și America de Nord (24,2%). Chiar dacă ne mândrim că suntem un popor inventiv, România a depus în anul trecut numai 22 de cereri internaționale de brevete, iar în 2016 un număr dublu, 44.

     Două companii de telecomunicații din Shenzhen (China), Huawei Technologies (4.024 de cereri internaționale de brevete) și ZTE Corporation (2.965), sunt pe primele două locuri din lume. Ele sunt urmate de Intel Corporation din SUA (2.637), Mitsubishi Electric Corporation din Japonia (2.521) și Qualcomm Incorporated din SUA (2163). Primele instituții de învățământ, în ordinea brevetelor depuse în 2017, sunt: Universitatea din California (482), care se menține pe poziția de lider deținută din 1993, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (278), Universitatea Harvard (179), Universitatea din Texas (161) și Universitatea Johns Hopkins (129).

Sursă: WIPO